Strugurii sunt un dar pretios oferit de natura pentru sanatate

Delicioși și foarte sănătoși, strugurii nu sunt doar fructul-vedetă al toamnei, ci și un remediu cu numeroase proprietăți terapeutice. De altfel, studiile realizate în clinici de prestigiu din întreaga lume arată că strugurii, consumați din belșug, rivalizează ca acțiune terapeutică cu o întreagă industrie de medicamente.

Cu un conținut bogat de vitamine (A, B1, B2, B6, C, PP și K) și săruri minerale (potasiu, fosfor, magneziu, fier, calciu, mangan), strugurii sunt un dar prețios oferit de natură pentru sănătatea noastră.

Spre deosebire de alte fructe, strugurii roșii sunt cunoscuți pentru cantitatea mare de resveratrol pe care o conțin, un antioxidant care oferă protecție împotriva bolilor cardiovasculare, a afecțiunilor degenerative, dar și a mai multor tipuri de cancer (mamar, colorectal, uterin).

Cura cu struguri, aliat al digestiei

Dintre remediile pe bază de struguri, cura cu fructe este recunoscută pentru rolul său de stimularea a diurezei și a funcțiilor digestive, de prevenire a balonării, a afecțiunilor renale și a celor biliare. În cartea „Ghid de terapie naturistă“, fitoterapeutul Mihai Alin Scarlat recomandă pentru cură strugurii care au pielița subțire.

La început se consumă câțiva ciorchini, ca la final să se ajungă la 1-2 kg pe zi. Cantitatea de struguri zilnică se împarte în 3 porții: una dimineața pe nemâncate, următoarea la ora 11.00 și ultima pe la ora 15.00-16.00. Cura cu struguri are rol remineralizant (în caz de anemie, convalescență), tonic muscular și nervos (astenie, surmenaj), stimulent hepatic (tulburări ale secreției bilei, ciroză, hepatită).

Uleiul de sâmburi are efect antitumoral

Dacă vrem să profităm din plin de beneficiile acestui fruct, este bine să mestecăm și sâmburii. Aceștia conțin un ulei gras ce reduce nivelul de colesterol „rău“ și ajută la menținerea sănătății vaselor de sânge.

Inclus în dieta zilnică, uleiul de sâmburi de struguri, pe care îl poți procura din magazinele naturiste, previne afecțiunile cardiovasculare (ateroscleroză, arterită), scade riscul de apariție a maladiei Alzheimer și îmbunătățește vederea. Ia câte o lingură de ulei de sâmburi pe zi, timp de 45 de zile.

Indicat este să urmeazi anual acest tratament. Studiile realizate în ultimii ani au arătat că uleiul, consumat în cure de 26-28 de zile, de 2-3 ori pe an, împiedică dezvoltarea celulelor maligne.    

Decotul din frunze, în caz de diaree

În scopuri terapeutice se folosesc încă din cele mai vechi timpuri și frunzele de viță-de-vie. Ele conțin săruri minerale, taninuri și antociani (pigmenții care dau culoare). Sub formă de decoct, frunzele ajută la reglarea tensiunii arteriale, au acțiune hemostatică, antioxidantă și astringentă.

Fitoterapeuții recomandă decoctul în caz de diaree. Îl prepari din 2 linguri de frunze de viță-de-vie uscată la 300 ml de apă fierbinte. Lasă vasul acoperit 8-10 minute, după care filtrezi și bei câte 3 căni de decoct pe zi, timp de 10-12 zile. Sub formă de cataplasme, frunzele de viță-de vie sunt un bun cicatrizant pentru rănile care trec mai greu.

Zdrobește câteva frunze, aplică pe rană și pune deasupra o bucată de tifon. Lasă cataplasma câteva ore pe zi, după care clătește locul cu apă călduță. Repetă procedeul până la vinecarea rănii.  

Vinul, leacul pentru bolile inimii

Consumați sub formă de vin, strugurii se numără printre fructele care au grijă de sănătatea cardiacă. În combinație cu pătrunjel, vinul natural (roșu sau alb) aduce beneficii în caz de angină pectorală, insuficiență cardiacă sau înțepături.

Prepari vinul pentru inimă astfel: într-un litru de vin natural pui 10 tulpini proaspete de pătrunjel (cu tot cu frunze) și adaugi 1-2 linguri de oțet de vin. Fierbi amestecul 10 minute, la foc mic.

După ce iei de pe foc, filtrezi amestecul (cât este cald), îl pui în sticle (clătite în prealabil cu alcool concentrat), iar după ce s-a răcit adaugi 300 g de miere. Ia câte o lingură de vin pe zi, timp de o lună. Urmează cura de 2-3 ori pe an.

Read More

Patrunjelul o planta cu utilizari culinare, dar si terapeutice

Patrunjelul este o planta de cultura cu vaste utilizari culinare, dar si terapeutice.

Se utilizeaza frunzele, semintele si radacina.

Principii active:

apeina;

betacaroten;

brom;

clorofila;

cumarina;

diastaze;

cupru;

fier;

fosfor;

flavonoide;

iod;

monoterpene;

apiol;

poliacetilena;

principiu estrogen;

pinena;

potasiu;

sulf;

sodiu;

terpene;

uleiuri esentiale;

vitaminele: A, B1,B2, B3, B5, B6, B9, E;

vitamina C;

acid pantotenic, linolinic.

 

Proprietati:

stimulent general nervos si muscular;

regleaza glandele endocrine;

antianemic, antirahitic;

antitoxic, depurativ;

diuretic;

regleaza menstrele;

stimulent si regenerator al fibrelor musculare;

favorizeaza lactatia

anticanceros;

vermifug;

cicatrizant.

 

Indicatii:

● abcese ● acnee ● afectiuni oculare ● afectiuni digestive ● afectiuni dermatologice ● afectiunile prostatei ● afectiuni vasculare ● anemie, anorexie ● astenie ● balonari ● bolile vezicii urinare ● cancer in special cel intestinal sau digestiv ● celulita ● cistita ● colecistite ● colesterol in exces ● colici ● colite de putrefactie ● contuzii ● dismenoree ● dureri de stomac ● gastrita hipoacida, ulcer stomacal ● guta ● hipertensiune arteriala ● incontinenta urinara ● infectii ● litiaza biliara ● litiaza renala ● nervozitate ● nevralgii ● paraziti intestinali ● pete ale pielii ● psoriazis ● reumatism ● tumori.

Administrare

Uz intern si extern: frunze proaspete, suc din frunze si radacini proaspete, seminte macinate, decoct din radacina.

Read More

Despre cartofii dulci, beneficii

Fata de cartofii cu care suntem obisnuiti, cei dulci sunt mai sa­natosi, mai saraci din punct de vedere caloric si super bogati in betacaroten – de unde si cu­loarea lor portocalie. Pretul lor este destul de piperat dar pentru cresterea imunitatii (cel putin la cei mici) si pentru pro­tectia inimii merita cumparati.

Au miezul portocaliu, coaja rosie, purpurie sau portocalie mult mai subtire decat la ceilalti, cartofii dulci au in com­pozitia lor si multa vitamina A si potasiu, vitaminele B6 si C, mangan, fier, cupru si fibre. De exemplu, cantitatea de vita­mina C pe care o contine un car­tof dulce (care este destul de mare) reprezinta aproape 25% din cantitatea zilnica reco­man­data.

Dar sa vedem bolile care pot fi tratate sau ameliorate cu cartofi dulci. Un consum re­gulat de cartofi dulci protejeaza im­potriva aparitiei infarctului sau a accidentelor vasculare cere­brale si ajuta la mentinerea functiei cardiace in limite nor­male. Continutul de vitamine B si C din cartofii dulci poate diminua hipertensiunea cau­za­ta de indigestie sau de o ali­mentatie necorespunzatoare, dar daca hipertensiunea este instalata din cauza diabetului acesti cartofi trebuie evitati.

Este bine de stiut ca un cartof dulce de marime medie, fiert sau copt, consumat zilnic protejeaza inima deoarece nu contine grasimi – nici col­esterol. Cand vorbim despre imu­nitate si cartofi dulci legatura este facuta de beta­coarotenul existent, un antioxi­dant foarte puternic. Mai ales cand exista viroze in sezonul rece este bine sa consumati cate un cartof dulce pe zi.

Acesti minunati cartofi dulci, spun cercetatorii, sunt un ex­celent adjuvant in cazul afec­tiunilor stomacale si intestinale, dar mai ales sunt foarte eficienti in tratarea ulce­rului gastric (de care sufera din ce in ce mai multi romani).

Sucul de cartofi dulci este un minunat pansament gastric pentru cei care sufera de astfel de afectiuni, dar la fel de buna este si apa in care au fiert acesti cartofi. Pentru cine sufera de constipatie, con­su­mul de cartofi dulci ajuta foarte mult si repede, reduce durerea si inflamatiile care se produc, dar sucul trebuie consumat imediat dupa stoarcere.

Alte studii arata ca un consum regu­lat de cartofi dulci imbu­natateste vederea nocturna si este benefic si in alte afectiuni ale vederii, datorita cantitatii importante de betacaroten. Avand un continut bogat in vita­mine, calciu si alte minerale car­tofii dulci sunt indi­cati persoanelor care sufera de reumatism, atenuand durerile reumatismale. Sunt bogati in magneziu si previn formarea cal­culilor renali; vitamina B6 este necesara pentru reinnoirea celulara si are o actiune be­nefica asupra sistemului ner­vos – ne face sa invingem mult mai usor stresul. Acesti cartofi sunt usor digerabili (cei din cartofii dulci) si faciliteaza digestia – de aceea sunt re­comandati si celor care nu pot digera alimente grele.

Da­torita concentratiei mari de vitamina C, fier si alte elemente nutritive, cartofii dulci sunt recomandati in cazuri de bronsita, artrita si astm. Cartofii dulci sunt foarte eficienti in diminuarea infla­matiilor, atat consumati intern cat si utilizati extern. Dati pe razatoare se pot folosi sub forma de comprese pentru a trata inflamatiile ex­ter­ne si ar­surile. Daca suferiti de anemie cu deficiente de fier, cartoful dul­ce este leguma care nu tre­buie sa lipseasca din alimen­tatia zilnica. Fierul de care puteti beneficia in urma con­sumului de cartofi dulci va aju­ta echilibrarea hemoglobinei din organism. Exista o singura conditie: sa fie consumati in mod regulat de doua ori pe sap­tamana alaturi de alte alimente bogate in fier.

Cartofii dulci pre­vin aparitia cancerului si au pro­prietati deosebite antiim­batranire datorita antioxidan­tilor care lupta impotriva radi­calilor liberi. 100 de grame (sau mai mult) de cartofi dulci pe zi pot reduce riscul aparitiei can­cerului de plamani.

Read More

Stevia stimuleaza functionarea ficatului

Ştevia are un indice glicemic extrem de mic, e săracă în calorii şi are un efect laxativ moderat, calităţi care o fac de neocolit în dietele de slăbire. Indulcitorii obţinuţi din ștevie sunt naturali şi sănătoşi – numai buni pentru diabetici şi cei care adoră dulciurile, dar vor să renunţe la zahăr. Tot ea este un ingredient apreciat pentru tot soiul de mancăruri.

Beneficii: e sursă generoasă de zinc, fosfor, fibre, calciu, potasiu, magneziu şi vitaminele A şi C. Stimulează funcţionarea ficatului şi a colonului, tratează indigestia, remineralizează organismul. Preparatele din rădăcină de ștevie tratează infecţiile pielii (acnee, psoriazis, eczeme), atenuează durerile reumatice şi combat epuizarea fizică şi nervoasă.

Sfat: ca să-ţi scadă pofta de mancare, mai ales dacă eşti la dietă, cu 30 de minute înainte de masă, bea un ceai de ștevie! Normalizează apetitul şi te face să mănanci mai puţin.

Read More

Mango lupta impotriva cancerului de colon

Fruct originar din Asia numit şi „elixirul tinereţii”, mango este unul din alimentele bogate în fibre, vitamina A, vitamina C şi potasiu, fiind recunoscut pentru multiplele sale beneficii.

Inceputul istoriei fructului mango poate fi găsit în Malaiezia şi India, fiind unul din fructele des întalnite în tradiţiile culinare din Asia, în timp ce în alte părţi din lume este mult mai rar întalnit.

Mango conţine compuşi antioxidanţi care ajută la prevenirea şi protejarea împotriva cancerului de colon, prostată, san sau a leucemiei. In acelaşi timp, fructul originar din Asia este o sursă bună de vitamina A, vitamina B6, vitamina C, vitamina E, proteine şi carbohidraţi.

Printre beneficiile fructului de mango amintim:

1.Ajută la digestie

Enzimele digestive ajută la accelerarea funcţionării metabolismului, previne constipaţia şi este bun în combaterea acidităţii gastrice.

2.Scade nivelul de colesterol

Nivelurile mari de fibre, pectină şi vitamina C ajută la scăderea nivelului de colesterol.

3.Scade riscul de cancer

Proprietăţile antitumorale sunt datorate substanţelor antioxidante şi aportului de fibre. Astfel, consumul acestui fruct este recomandat celor care vor să mărească să prevină posibilitatea apariţiei cancerului de colon.

4.Efect antiinflamator

Compusul numit mangiferina este cel care dă proprietatea fructului de mango de a fi considerat un bun antiinflamator.

5.Scade tensiunea

Potasiul este substanţa minerală care contribuie la diminuarea nivelului tensiunii, dar la aceasta pot fi adăugate şi vitamina e şi seleniul.

6.Imbunătăţeşte viaţa sexuală

Fructul asiatic accelerează secreţia de hormoni sexuali, ceea ce duce la stimularea apetitului sexual, conţinutul vitaminei E jucand un rol important.

Este indicat să-l achiziţionaţi cand este bine copt, altfel există şansa de a descoperi un fruct lemnos aproape fără gust.

Read More

Avocado protejeaza inima

Cercetarile au descoperit calitati nebanuite ale acestui fruct. Cea mai uimitoare este legata de capacitatea acestuia de a combate cancerul de san si de prostata. Si asta nu e tot!

Avocado este o sursa importanta de potasiu, un mineral care ajuta la reglarea tensiunii arteriale. Tot el scade colesterolul rau. Aportul corect de potasiu te protejeaza de boli de inima sau de accident vascular cerebral.

Are grija de sanatatea ochilor

Dintre fructe, avocado contine cea mai mare cantitate de luteina carotenoida, o substanta care protejeaza cataracta si ajuta la prevenirea altor boli de ochi care pot aparea odata cu înaintarea în varsta.

Te mentine tanara si sanatoasa

Avocado contine glutation, un antioxidant extrem de important, despre care cercetatorii spun ca are un rol destul de mare în prevenirea îmbatranirii, a cancerului si bolilor de inima.

Rezervor natural de vitamina E

Este o sursa excelenta de vitamina E, extrem de importanta pentru întarirea organismului în fata bolilor si infectiilor.

Read More

Alimente ce pot preveni atacul cerebral

Efectul fenefic este dat de potasiu. O banana medie contine 500 mg de potasiu, substanta care ajuta la normalizarea tensiunii arteriale, prevenind astfel atacul cerebral.

Specialistii au observat ca în multe tari, persoanele consuma prea putine alimente care contin potasiu (spanac, alune, peste, lapte, linte, banane). Necesarul zilnic de potasiu este de 1.500-2.500 mg.

Rata deceselor cauzate de atac vascular cerebral s-ar putea reduce cu mai mult de un milion anual prin limitarea consumului de sare si prin includerea în dieta zilnica a alimentelor bogate în potasiu.

Read More

Miezul de nuca foarte bun pentru memorie

Miezul de nucă are un conţinut ridicat de proteine, lipide, glucide şi celuloză. De asemenea, este extrem de bogat şi în sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfor, sulf, fier, cupru, zinc, iod, vitaminele C, B1, B2, B5, vitamina PP şi caroten. Iată de ce sunt sănătoase nucile.

Miezul de nucă este indicat în bolile cardiovasculare, în diabet, în afecţiuni ale glandei tiroide, în tulburări de creştere şi pentru întărirea sistemului imunitar. Tratamentul dă rezultate şi în cazul şcolarilor cu dificultăţi de memorare şi în cazul femeilor care alăptează. Miezul de nucă are în compoziţia sa lipide, glucide, acizi nucleici, minerale (iod, calciu, potasiu, zinc, sodiu şi magneziu) şi vitamine din complexul B. Terapia cu miez de nucă constă în consumarea a câte 100 g de nuci pe zi, timp de o lună.

Uleiul de nuci, extrem de sănătos

Uleiul de nucă, ce se găseşte la plafare, conţine o cantitate importantă de nutrienţi, având astfel proprietăţi anticolesterolice, care ajută la menţinerea elasticităţii venelor. Acidul elagic ce face parte din conţinutul nucilor previne formarea celulelor canceroase, diminuând riscul producerii de cancer de sân sau cancer de prostată. De asemenea, nucile şi uleiul rezultat din acestea înfrumuseţează şi menţin pielea şi părul sănătoase, prevenind astfel îmbătrânirea.
Reţetă

Salată de ţelină, avocado şi nucă

Ingrediente: 3 felii de bacon, 6-8 tulpini de ţelină, 3 cepe verzi,
50 g miez de nucă, 1 avocado copt, suc de lămâie, 120 ml iaurt
1 lingură de ulei de măsline, un praf de boia iute.
Mod de preparare: Se prăjeşte baconul, fără ulei, până devine crocant, se toacă mărunt. Se pune apoi într-un castron, împreună cu ţelina şi ceapa verde. Se taie avocado-ul în jumătate şi se feliază subţire. Se decojeşte fiecare feliuţă şi se stropeşte cu suc de lămâie. Se pune apoi în castron, alături de ţelină şi bacon. Se amestecă într-un castronel iaurtul cu ulei de măsline şi boia. Se pune acest conţinut în castronul cu salată şi se amestecă. La final, peste această salată de presară nucă tocată şi se serveşte.

Read More

Sfecla rosie lupta impotriva cancerului si ajuta ficatul

Daca te numeri printre cele care iubesc sfecla rosie, atunci inseamna ca te bucuri deja de numeroasele sale beneficii nutritionale. Daca nu ai testat-o pana acum, iti oferim sapte motive pentru care ar trebui sa o faci.

1. Este bogata in fitonutrienti, are efect antioxidant, antiinflamator si detoxifiant.

2. Este o sursa bogata de vitaminele A, B si C, magneziu, potasiu, fier, calciu, fosfor si acid folic.

3. Sudiile au aratat ca sfecla lupta impotriva cancerului, in special cel de colon, este un tonic excelent pentru ficat si purifica sangele.

4. Sfecla rosie contine carbohidrati care se transforma in energie pentru organism, are putine calorii si satisface pofta de dulce.

5. Era folosita de vechii romani ca afrodisiac datorita continutului de bor care are o stransa legatura cu producerea hormonilor sexuali.

6. Are in compozitie betaina, o substanta care este folosita in anumite tratamente pentru depresie. De asemenea contine triptofan care relaxeaza si ofera o stare de bine.

7. Nutritionistii folosesc sfecla rosie sau sucul acesteia pentru a testa nivelul acidului din stomac. 

Read More

Kiwi imbunatateste sistemul imunitar

Oamenii sunt atraşi de kiwi datorită coloritului său verde şi a gustului exotic. Dar adevărata valoare a fructului constă în beneficiile aduse sănătăţii.

Iată mai jos motivele pentru care kiwi nu ar trebui să lipsească din alimentaţia ta.

- Ajută digestia cu enzime. Fructele de kiwi nepreparate conţin actinidaină, o enzimă care dizolvă proteinele şi ajută la digerearea alimentelor.
- Normalizează tensiunea.Are un bogat conţinut de potasiu care păstrează balanţa electroliţilor din organism, contracarând efectele sodiului.
- Previne distrugerea ADN-ului. Un studiu a arătat că fructul de kiwi are o combinaţie unică de antioxidanţi care ajută la protejarea celulei de ADN de la distrugerea prin oxidare.
- Îmbunătăţeşte sistemul imunitar. Conţinutul ridicat de vitamina C şi compuşi antioxidanţi s-a dovedit că e de mare ajutor pentru creşterea imunităţii.
- De folos în regimurile de slăbire. Kiwi are un indice glicemic scăzut şi un mare conţinut de fibre, nu îngraşă precum alte fructe care au un conţinut mare de glucoză.

Read More

Castanele sunt o sursa importanta vitamine si proteine

Castanele comestibile sunt fructele unei specii de castan. Ele se coc pe la mijlocul lui octombrie si sunt bogate in carbohidrati si sarace in grasimi, avand o compozitie foarte asemanatoare cu cea a graului. Castanele sunt o sursa importanta de hidrati de carbon, fosfor, lecitina si vitamina C. Sunt bogate in proteine, calciu, fier, magneziu, mangan, zinc si potasiu.

In 100 de grame de castane coapte sunt circa 200 de calorii, mai mult de jumatate din acestea venind din carbohidrati. O portie de castane aduce circa 10% din necesarul de proteine zilnic, in cadul unei diete de 2000 de calorii.

In 100 de grame de castane se gaseste 13% din necesarul zilnic de vitamina B1 si aproximativ 10% din restul de vitamine necesar din grupul B. Cantitatea de vitamina C este demna de luat in seama, in 100 de grame de castane fiind 48% din necesarul zilnic.

Castanele sunt foarte bogate in calciu, 200 de grame au circa 5% din necesarul zilnic, si fier, circa 7%. Sunt o sursa importanta de magneziu, o portie de castane aducand circa 8% din necesarul zilnic, de fosfor - 8% din necesar, si 10% din necesarul de potasiu. Castanele comestibile sunt bogate in fibre, in 100 de grame de castane fiind trei grame de fibre.

Castanele sunt ideale pentru sustinerea sistemului imunitar si sunt unul dintre alimentele care combat acneea prin aportul mare de zinc pe care il aduc. Castanele au un aport ideal intre sodiu si potasiu, ceea ce face din aceste frute un aliment ideal pentru reglarea tensiunii si sustinerea activitatii cardiace.

Ceea ce este demn de remarcat in compozitia castanelor comestibile sunt acizi grasi acid palmitic si acid oleic, care se gasesc in cantitati mai mari decat in uleiul de masline. Date fiind beneficiile pe care le au pentru sanatate castanele coapte in cuptor, pe flacara intr-un vas de tuci sau pe jar sunt o buna solitie daca ai chef de rontait.

Read More

Catina intareste sistemul imunitar

Catina este un arbust ale carui flori, frunze si, mai ales, fructe, sunt folosite in terapiile naturiste cu beneficii uriase pentru sananatate. Fructele de catina contin cea mai mare cantitate de vitamina C, chiar mai mult decat macesul care stabileste un record in domeniu, si de zece ori mai mult decat citricele.

Fructul de catina contine vitamina A, C, complexul B, E, P, K, F si microelemente precum fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier si sodiu. Catina este bogata si in beta-caroten (mai mult decat morcovul), dar si pectine, zaharuri, aminoacizi esentiali si acizi grasi esentiali.

Ceea ce putina lume stie este ca fructele de catina sunt un veritabil vaccin antigripal natural, extrem de eficient atat la adulti cat si la copii. Prin complexitatea vitaminelor si antioxidantilor pe care ii contine, catina activeaza sistemul imunitar si creste in mod real capacitatea organismului de a reactiona eficient la atacurile virale si bacteriene.

Utilizarile si beneficiile pe care le aduce catina sunt aproape fara numar. Catina amelioreaza si vindeca boli de piele, amelioreaza efectele negative ale stresului, previne si vindeca animia prin carenta de fier, imbunanateste functia hepatica si intareste inima.

Catina are capacitatea de a ameliora si vindeca bolie de stomac si tulburarile legate de colonul iritabil, tranzit intestinal deficitar si amelioreaza suferinta pancreatica in toate formele ei. Catina previne afectiunile retiniene, previne cancerul si creste rezistenta organismului, la nivel celular impotriva noxelor si toxinelor. S-a dovedit ca este foarte eficienta in tratarea bolilor radiante, dupa terapie cu radiatii sau dupa expunere la radiatii. Catina este considerata un bun antiinflamator, cicatrizant, antibiotic, astringent, anticancerigen. Ea este indicata si  pentru tratarea afectiunilor ficatului, splinei si rinichilor. In plus, amelioreaza evident simptomatologia in cazul depresiilor.

In rezumat: catina este buna la toate, nu face rau, nu are contraindicatii.


Fructele de catina se recolteaza din august pana la sfarsitul lui octombrie. Fructele pot fi mancate ca atare (sut dulci acrisoare), sau pot fi strivite si pasate (mereu cu instrumente inoxidabile). De la catina nu se folosesc doar fructele, ci si mugurii, frunzele si scoarta. Fructele de catina pot fi consumate ca atare, in starea lor naturala, pot fi preparare cu miere sau sucul lor poate fi diluat cu apa. Exista ulei de catina, sirop de catina, ceai din fructe uscate, dar si sub forma de suc, gem, sirop sau vin.

Read More