Se afișează postările cu eticheta fier. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fier. Afișați toate postările

miercuri, 2 septembrie 2015

Strugurii sunt un dar pretios oferit de natura pentru sanatate

Delicioși și foarte sănătoși, strugurii nu sunt doar fructul-vedetă al toamnei, ci și un remediu cu numeroase proprietăți terapeutice. De altfel, studiile realizate în clinici de prestigiu din întreaga lume arată că strugurii, consumați din belșug, rivalizează ca acțiune terapeutică cu o întreagă industrie de medicamente.
Cu un conținut bogat de vitamine (A, B1, B2, B6, C, PP și K) și săruri minerale (potasiu, fosfor, magneziu, fier, calciu, mangan), strugurii sunt un dar prețios oferit de natură pentru sănătatea noastră.
Spre deosebire de alte fructe, strugurii roșii sunt cunoscuți pentru cantitatea mare de resveratrol pe care o conțin, un antioxidant care oferă protecție împotriva bolilor cardiovasculare, a afecțiunilor degenerative, dar și a mai multor tipuri de cancer (mamar, colorectal, uterin).

Cura cu struguri, aliat al digestiei

Dintre remediile pe bază de struguri, cura cu fructe este recunoscută pentru rolul său de stimularea a diurezei și a funcțiilor digestive, de prevenire a balonării, a afecțiunilor renale și a celor biliare. În cartea „Ghid de terapie naturistă“, fitoterapeutul Mihai Alin Scarlat recomandă pentru cură strugurii care au pielița subțire.
La început se consumă câțiva ciorchini, ca la final să se ajungă la 1-2 kg pe zi. Cantitatea de struguri zilnică se împarte în 3 porții: una dimineața pe nemâncate, următoarea la ora 11.00 și ultima pe la ora 15.00-16.00. Cura cu struguri are rol remineralizant (în caz de anemie, convalescență), tonic muscular și nervos (astenie, surmenaj), stimulent hepatic (tulburări ale secreției bilei, ciroză, hepatită).

Uleiul de sâmburi are efect antitumoral

Dacă vrem să profităm din plin de beneficiile acestui fruct, este bine să mestecăm și sâmburii. Aceștia conțin un ulei gras ce reduce nivelul de colesterol „rău“ și ajută la menținerea sănătății vaselor de sânge.
Inclus în dieta zilnică, uleiul de sâmburi de struguri, pe care îl poți procura din magazinele naturiste, previne afecțiunile cardiovasculare (ateroscleroză, arterită), scade riscul de apariție a maladiei Alzheimer și îmbunătățește vederea. Ia câte o lingură de ulei de sâmburi pe zi, timp de 45 de zile.
Indicat este să urmeazi anual acest tratament. Studiile realizate în ultimii ani au arătat că uleiul, consumat în cure de 26-28 de zile, de 2-3 ori pe an, împiedică dezvoltarea celulelor maligne.    

Decotul din frunze, în caz de diaree

În scopuri terapeutice se folosesc încă din cele mai vechi timpuri și frunzele de viță-de-vie. Ele conțin săruri minerale, taninuri și antociani (pigmenții care dau culoare). Sub formă de decoct, frunzele ajută la reglarea tensiunii arteriale, au acțiune hemostatică, antioxidantă și astringentă.
Fitoterapeuții recomandă decoctul în caz de diaree. Îl prepari din 2 linguri de frunze de viță-de-vie uscată la 300 ml de apă fierbinte. Lasă vasul acoperit 8-10 minute, după care filtrezi și bei câte 3 căni de decoct pe zi, timp de 10-12 zile. Sub formă de cataplasme, frunzele de viță-de vie sunt un bun cicatrizant pentru rănile care trec mai greu.
Zdrobește câteva frunze, aplică pe rană și pune deasupra o bucată de tifon. Lasă cataplasma câteva ore pe zi, după care clătește locul cu apă călduță. Repetă procedeul până la vinecarea rănii.  

Vinul, leacul pentru bolile inimii

Consumați sub formă de vin, strugurii se numără printre fructele care au grijă de sănătatea cardiacă. În combinație cu pătrunjel, vinul natural (roșu sau alb) aduce beneficii în caz de angină pectorală, insuficiență cardiacă sau înțepături.
Prepari vinul pentru inimă astfel: într-un litru de vin natural pui 10 tulpini proaspete de pătrunjel (cu tot cu frunze) și adaugi 1-2 linguri de oțet de vin. Fierbi amestecul 10 minute, la foc mic.
După ce iei de pe foc, filtrezi amestecul (cât este cald), îl pui în sticle (clătite în prealabil cu alcool concentrat), iar după ce s-a răcit adaugi 300 g de miere. Ia câte o lingură de vin pe zi, timp de o lună. Urmează cura de 2-3 ori pe an.

luni, 3 martie 2014

Alimente bogate in fier

Iata care sunt cele mai bogate alimente în fier:

Cereale integrale (9,8 fier mg/100 g)

Savurate la micul dejun cu lapte sau cu iaurt, cerealele integrale sustin buna functionare a metabolismului, dau o senzatie îndelungata de satietate si alimenteaza organismul cu minerale. Fierul din acestea este bine absorbit în procesul de digestie si este asimilat aproape complet ca si cel din alimentele de origine animala.

Ficatul de porc (22,1 fier mg/100 g)

Cel mai bogat aliment în fier, ficatul de porc poate fi consumat cu o garnitura de legume sau cu salata (adauga zeama de lamaie la aceasta, deoarece vitamina C ajuta la fixarea fierului în corp). Pentru a-si pastra cat mai mult calitatile nutritive, ficatul de porc trebuie pregatit la cuptor sau pe gratar. Prajirea transforma acest aliment într-o bomba calorica.
Pudra de cacao (12 fier mg/100 g)

Boabele de cacao sunt o sursa însemnata de fier si antioxidanti. Consumata în bauturi calde sau sub forma de ciocolata neagra, cacaoa aduce un aport important de fier în organism. Evita sa o consumi seara deoarece este puternic energizanta si îti poate da stari de agitatie si de insomnie.

Soia  (8,6 fier mg/100 g)

Boabele de soia fierte, consumate ca atare, în salate sau ca garnitura în combinatie cu alte legume asigura un aport echilibrat de fier în organism. In plus, soia ajuta la mentinerea echilibrului hormonal si previne simptomele instalarii menopauzei gratie nivelului echilibrat de fitoestrogeni.

Spanac (4,1 fier mg/100 g)

Ideal pentru copii si femeile însarcinate, spanacul poate fi consumat atat sub forma de salate cat si piureuri. Mai mult, spanacul creste apetitul si grabeste vindecarea în perioadele de convalescenta.

marți, 11 februarie 2014

Despre cartofii dulci, beneficii

Fata de cartofii cu care suntem obisnuiti, cei dulci sunt mai sa­natosi, mai saraci din punct de vedere caloric si super bogati in betacaroten – de unde si cu­loarea lor portocalie. Pretul lor este destul de piperat dar pentru cresterea imunitatii (cel putin la cei mici) si pentru pro­tectia inimii merita cumparati.

Au miezul portocaliu, coaja rosie, purpurie sau portocalie mult mai subtire decat la ceilalti, cartofii dulci au in com­pozitia lor si multa vitamina A si potasiu, vitaminele B6 si C, mangan, fier, cupru si fibre. De exemplu, cantitatea de vita­mina C pe care o contine un car­tof dulce (care este destul de mare) reprezinta aproape 25% din cantitatea zilnica reco­man­data.
Dar sa vedem bolile care pot fi tratate sau ameliorate cu cartofi dulci. Un consum re­gulat de cartofi dulci protejeaza im­potriva aparitiei infarctului sau a accidentelor vasculare cere­brale si ajuta la mentinerea functiei cardiace in limite nor­male. Continutul de vitamine B si C din cartofii dulci poate diminua hipertensiunea cau­za­ta de indigestie sau de o ali­mentatie necorespunzatoare, dar daca hipertensiunea este instalata din cauza diabetului acesti cartofi trebuie evitati.

Este bine de stiut ca un cartof dulce de marime medie, fiert sau copt, consumat zilnic protejeaza inima deoarece nu contine grasimi – nici col­esterol. Cand vorbim despre imu­nitate si cartofi dulci legatura este facuta de beta­coarotenul existent, un antioxi­dant foarte puternic. Mai ales cand exista viroze in sezonul rece este bine sa consumati cate un cartof dulce pe zi.

Acesti minunati cartofi dulci, spun cercetatorii, sunt un ex­celent adjuvant in cazul afec­tiunilor stomacale si intestinale, dar mai ales sunt foarte eficienti in tratarea ulce­rului gastric (de care sufera din ce in ce mai multi romani).
Sucul de cartofi dulci este un minunat pansament gastric pentru cei care sufera de astfel de afectiuni, dar la fel de buna este si apa in care au fiert acesti cartofi. Pentru cine sufera de constipatie, con­su­mul de cartofi dulci ajuta foarte mult si repede, reduce durerea si inflamatiile care se produc, dar sucul trebuie consumat imediat dupa stoarcere.

Alte studii arata ca un consum regu­lat de cartofi dulci imbu­natateste vederea nocturna si este benefic si in alte afectiuni ale vederii, datorita cantitatii importante de betacaroten. Avand un continut bogat in vita­mine, calciu si alte minerale car­tofii dulci sunt indi­cati persoanelor care sufera de reumatism, atenuand durerile reumatismale. Sunt bogati in magneziu si previn formarea cal­culilor renali; vitamina B6 este necesara pentru reinnoirea celulara si are o actiune be­nefica asupra sistemului ner­vos – ne face sa invingem mult mai usor stresul. Acesti cartofi sunt usor digerabili (cei din cartofii dulci) si faciliteaza digestia – de aceea sunt re­comandati si celor care nu pot digera alimente grele.

Da­torita concentratiei mari de vitamina C, fier si alte elemente nutritive, cartofii dulci sunt recomandati in cazuri de bronsita, artrita si astm. Cartofii dulci sunt foarte eficienti in diminuarea infla­matiilor, atat consumati intern cat si utilizati extern. Dati pe razatoare se pot folosi sub forma de comprese pentru a trata inflamatiile ex­ter­ne si ar­surile. Daca suferiti de anemie cu deficiente de fier, cartoful dul­ce este leguma care nu tre­buie sa lipseasca din alimen­tatia zilnica. Fierul de care puteti beneficia in urma con­sumului de cartofi dulci va aju­ta echilibrarea hemoglobinei din organism. Exista o singura conditie: sa fie consumati in mod regulat de doua ori pe sap­tamana alaturi de alte alimente bogate in fier.

Cartofii dulci pre­vin aparitia cancerului si au pro­prietati deosebite antiim­batranire datorita antioxidan­tilor care lupta impotriva radi­calilor liberi. 100 de grame (sau mai mult) de cartofi dulci pe zi pot reduce riscul aparitiei can­cerului de plamani.

miercuri, 22 ianuarie 2014

Smochinele pline ce calciu si fier

Smochinele sunt fructe cunoscute pentru buna lor reputaţie încă din perioada Antichităţii, cantitatea lor de calciu şi fier reprezentând un bun aliment pentru întărirea sistemului nostru imunitar.
Calciul este o substanţă minerală esenţială pentru organism, acesta menţinându-ne oasele puternice şi pot reduce riscul osteoporozei.
Nu numai că sunt un tip de fructe foarte gustoase, dar smochinele au şi o serie de avantaje în menţinerea sănătăţii.
Cantitatea de fier este, de asemenea, este semnificativă la acest tip de fructe. Fierul este important pentru rolul său de a transporta oxigenul la celule de sânge, dar mai ales pentru faptul că el ne oferă energie necesară pentru a nu simţi oboseala, prevenind anemia.
Alte substanţe necesare pentru un organism sănătos sunt fosforul, vitamina K, magneziul, potasiul (util în cazul afecţiunilor respiratorii) şi complexul B-urilor. Conţinutul ridicat de vitamina C este recomandat pentru menţinerea frumuseţii pielii, precum şi prevenirea răcelilor sau întărirea sistemului imunitar.
Smochinele scad colesterolul din sânge şi sunt un bun afrodiziac. În acelaşi timp sunt bune pentru cei care îşi doresc să slăbească. Conţinutul mare de fibre este cel care ajută la reglarea tranzitului intestinal, prevenind constipaţia.

joi, 17 octombrie 2013

Sfecla rosie lupta impotriva cancerului si ajuta ficatul

Daca te numeri printre cele care iubesc sfecla rosie, atunci inseamna ca te bucuri deja de numeroasele sale beneficii nutritionale. Daca nu ai testat-o pana acum, iti oferim sapte motive pentru care ar trebui sa o faci.

1. Este bogata in fitonutrienti, are efect antioxidant, antiinflamator si detoxifiant.

2. Este o sursa bogata de vitaminele A, B si C, magneziu, potasiu, fier, calciu, fosfor si acid folic.

3. Sudiile au aratat ca sfecla lupta impotriva cancerului, in special cel de colon, este un tonic excelent pentru ficat si purifica sangele.

4. Sfecla rosie contine carbohidrati care se transforma in energie pentru organism, are putine calorii si satisface pofta de dulce.

5. Era folosita de vechii romani ca afrodisiac datorita continutului de bor care are o stransa legatura cu producerea hormonilor sexuali.

6. Are in compozitie betaina, o substanta care este folosita in anumite tratamente pentru depresie. De asemenea contine triptofan care relaxeaza si ofera o stare de bine.

7. Nutritionistii folosesc sfecla rosie sau sucul acesteia pentru a testa nivelul acidului din stomac. 

vineri, 4 octombrie 2013

Castanele sunt o sursa importanta vitamine si proteine

Castanele comestibile sunt fructele unei specii de castan. Ele se coc pe la mijlocul lui octombrie si sunt bogate in carbohidrati si sarace in grasimi, avand o compozitie foarte asemanatoare cu cea a graului. Castanele sunt o sursa importanta de hidrati de carbon, fosfor, lecitina si vitamina C. Sunt bogate in proteine, calciu, fier, magneziu, mangan, zinc si potasiu.

In 100 de grame de castane coapte sunt circa 200 de calorii, mai mult de jumatate din acestea venind din carbohidrati. O portie de castane aduce circa 10% din necesarul de proteine zilnic, in cadul unei diete de 2000 de calorii.

In 100 de grame de castane se gaseste 13% din necesarul zilnic de vitamina B1 si aproximativ 10% din restul de vitamine necesar din grupul B. Cantitatea de vitamina C este demna de luat in seama, in 100 de grame de castane fiind 48% din necesarul zilnic.

Castanele sunt foarte bogate in calciu, 200 de grame au circa 5% din necesarul zilnic, si fier, circa 7%. Sunt o sursa importanta de magneziu, o portie de castane aducand circa 8% din necesarul zilnic, de fosfor - 8% din necesar, si 10% din necesarul de potasiu. Castanele comestibile sunt bogate in fibre, in 100 de grame de castane fiind trei grame de fibre.

Castanele sunt ideale pentru sustinerea sistemului imunitar si sunt unul dintre alimentele care combat acneea prin aportul mare de zinc pe care il aduc. Castanele au un aport ideal intre sodiu si potasiu, ceea ce face din aceste frute un aliment ideal pentru reglarea tensiunii si sustinerea activitatii cardiace.

Ceea ce este demn de remarcat in compozitia castanelor comestibile sunt acizi grasi acid palmitic si acid oleic, care se gasesc in cantitati mai mari decat in uleiul de masline. Date fiind beneficiile pe care le au pentru sanatate castanele coapte in cuptor, pe flacara intr-un vas de tuci sau pe jar sunt o buna solitie daca ai chef de rontait.

Catina intareste sistemul imunitar

Catina este un arbust ale carui flori, frunze si, mai ales, fructe, sunt folosite in terapiile naturiste cu beneficii uriase pentru sananatate. Fructele de catina contin cea mai mare cantitate de vitamina C, chiar mai mult decat macesul care stabileste un record in domeniu, si de zece ori mai mult decat citricele.

Fructul de catina contine vitamina A, C, complexul B, E, P, K, F si microelemente precum fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier si sodiu. Catina este bogata si in beta-caroten (mai mult decat morcovul), dar si pectine, zaharuri, aminoacizi esentiali si acizi grasi esentiali.

Ceea ce putina lume stie este ca fructele de catina sunt un veritabil vaccin antigripal natural, extrem de eficient atat la adulti cat si la copii. Prin complexitatea vitaminelor si antioxidantilor pe care ii contine, catina activeaza sistemul imunitar si creste in mod real capacitatea organismului de a reactiona eficient la atacurile virale si bacteriene.

Utilizarile si beneficiile pe care le aduce catina sunt aproape fara numar. Catina amelioreaza si vindeca boli de piele, amelioreaza efectele negative ale stresului, previne si vindeca animia prin carenta de fier, imbunanateste functia hepatica si intareste inima.

Catina are capacitatea de a ameliora si vindeca bolie de stomac si tulburarile legate de colonul iritabil, tranzit intestinal deficitar si amelioreaza suferinta pancreatica in toate formele ei. Catina previne afectiunile retiniene, previne cancerul si creste rezistenta organismului, la nivel celular impotriva noxelor si toxinelor. S-a dovedit ca este foarte eficienta in tratarea bolilor radiante, dupa terapie cu radiatii sau dupa expunere la radiatii. Catina este considerata un bun antiinflamator, cicatrizant, antibiotic, astringent, anticancerigen. Ea este indicata si  pentru tratarea afectiunilor ficatului, splinei si rinichilor. In plus, amelioreaza evident simptomatologia in cazul depresiilor.

In rezumat: catina este buna la toate, nu face rau, nu are contraindicatii.


Fructele de catina se recolteaza din august pana la sfarsitul lui octombrie. Fructele pot fi mancate ca atare (sut dulci acrisoare), sau pot fi strivite si pasate (mereu cu instrumente inoxidabile). De la catina nu se folosesc doar fructele, ci si mugurii, frunzele si scoarta. Fructele de catina pot fi consumate ca atare, in starea lor naturala, pot fi preparare cu miere sau sucul lor poate fi diluat cu apa. Exista ulei de catina, sirop de catina, ceai din fructe uscate, dar si sub forma de suc, gem, sirop sau vin.