Se mănâncă puţin şi des, iar în primele zile ale inflamaţiei bucatele trebuiesc fierte, înăbuşite sau pasate. Se recomandă supe şi creme de zarzavat, pireuri de legume şi compoturi de fructe. Se mai pot consuma sucuri de lămâie, de gutui, dar şi smochine proaspete, toate acestea având proprietăţi emoliente. De asemenea, se consumă zilnic hrean, ceapă şi usturoi. Usturoiul este un antibiotic natural. Se evită condimentele iuţi şi se beau ceaiuri calde din flori de soc, de tei, muşeţel, frunze de urzică, coajă de salcie.
Scoaterea amigdalelor, doar în cazurile grave
Trecerea de la temperaturi scăzute la caniculă produce o serie de modificări în sistemul imunitar al copiilor, iar consumul redus de fructe şi legume proaspete favorizează slăbirea organismului. Astfel, microbii au cale liberă şi copiii se îmbolnăvesc mult mai uşor. Amigdalita este o afecţiune care dă multe bătăi de cap. Aproape toţi copiii fac astfel de boli, numite şi angine, iar până la vârsta de zece ani, aceşti copii ajung să sufere chiar până la 60 de astfel de agresiuni.
Amigdalele fac parte din inelul limfatic al gâtului, cu rol de apărare a căilor respiratorii de agresiuni externe: frig, umezeală, poluare, microbi, virusuri, substanţe toxice, fum, praf. Ele sunt considerate organe folositoare pentru că ţesutul lor secretă o serie de anticorpi care apară organismul. Când funcţia de apărare a inelului limfatic este copleşită de infecţii ample şi bacterii virulente, streptococul betahemolitic fiind cel mai periculos, amigdala se transformă într-un organ nefolositor, care devine un focar de infecţie.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu