Beţi infuzie de cătină, măceşe, mătase de porumb şi traista-ciobanului
Folosind cătină, măceşe, traista-ciobanului şi mătase de porumb vom prepara un excelent ceai pentru stimularea memoriei. Într-un litru de apă care clocoteşte se pun două linguri cu măceşe zdrobite şi se lasă la fiert cinci minute. Se adaugă două linguriţe cu fructe de cătină, se ia de pe foc, apoi se pun o linguriţă cu traista-ciobanului şi o linguriţă cu mătase de porumb. Se lasă acoperit zece minute. Se consumă trei-patru căni pe zi, în cure de trei săptămâni. O altă plantă care îmbunătăţeşte memoria este roiniţa. Se pot bea trei căni pe zi sub formă de infuzie, dintr-o linguriţă cu plantă la o cană de apă. În perioadele cu activitate intelectuală deosebită, ventrilica este excelentă. Planta poate fi folosită şi ca ceai calmant înainte de culcare. Un bun stimulent al memoriei este şi uleiul de coriandru. Se recomandă consumul a trei-cinci picături de trei ori pe zi, între mese. Să nu uităm de excelenta cură cu suc de ţelină, morcovi şi păstârnac sau cura cu suc de mere. Atenţie! Sucurile se consumă înainte de masă, pe stomacul gol, cu înghiţituri mici. Indicată pentru îmbunătăţirea performanţelor intelectuale este cura cu polen, consumat ca atare sau în combinaţie cu miere. Cura durează o lună, se face o pauză de două luni, apoi se reia. Se recomandă maximum trei cure pe an. La fel de utilă este şi cura cu drojdie de bere proaspătă. Se vor consuma două linguriţe pe zi, timp de trei săptămâni.
Nucile, sfecla şi varza fac minuni
Complexul de vitamine B ne asigură cea mai înaltă capacitate de concentrare şi o excelentă funcţionare a creierului, micşorând iritabilitatea şi menţinând totodată sănătatea sistemului nervos. Astfel, vitamina B1 poartă denumirea de vitamina performanţelor intelectuale, prin efectele sale extraordinare asupra sistemului nervos. Sora ei, vitamina B6, îmbunătăţeşte funcţiile mentale, iar vitamina B12 are rolul de a spori capacitatea de învăţare, în special de asimilare de material necunoscut. Surse naturale din complexul de vitamine B se găsesc în cereale integrale, orez nedecorticat, cartofi sau chefir. A venit rândul vitaminei C să ne arate ce poate, prin creşterea coeficientului de inteligenţă, favorizând producerea transmiţătorilor nervoşi. Se găseşte în uleiul de floarea-soarelui, ouă, cereale integrale, citrice, kiwi, ananas, vegetale cu frunze verzi. Să nu uităm de iod, cu proprietatea sa de a mări capacitatea mentală. El se găseşte în ceapă, usturoi, toate alimentele de origine marină, praz, varză. Avem nevoie de vioiciune mentală? Ne trebuie urgent zinc, pe care-l găsim în carne, peşte, ficat, drojdie de bere, dovleac, ouă sau muştar. Fosforul este de asemenea foarte important pentru transmiterea impulsurilor nervoase. El se găseşte în peşte, carne de pui, cereale integrale, ouă, nuci, seminţe, rădăcină de ţelină. Dezvoltarea capacităţii de concentrare este asigurată de lisină. Surse naturale: peşte, lapte, carne, brânză, drojdie de bere, ouă, produse din soia şi toate alimentele bogate în proteine. Persoanele care au nevoie de o concentrare îndelungată au nevoie să consume scoici, creveţi şi nuci, care întăresc nervii şi măresc puterea de concentrare. Cei care suferă de tulburări ale memoriei trebuie să-şi asigure cantitatea necesară de mangan. Surse naturale: cereale integrale, nuci, mazăre, sfeclă, vegetale cu frunze verzi.
Consumaţi germeni de grâu, soia şi mere
Deşi creierul a fost foarte asiduu studiat, nici pe departe nu i s-au descifrat toate tainele. Însă se ştie că, la ora actuală, omul nu-şi foloseşte creierul la întreaga capacitate, ci doar cam 5%, chiar şi geniile îşi folosesc doar un mic procent din el, de 15%. Pentru noi este ceva de domeniul fantasticului chiar şi ideea unui om cu un creier care ar funcţiona la întreaga capacitate. Cercetătorii spun că o condiţie de bază pentru a avea o gândire cât mai clară este împletirea activităţii intelectuale cu cea fizică. Doar aşa putem privi misterele drept în ochi şi avem toate şansele să fim şi geniali. Cercetările au scos la iveală faptul că excesul de mâncare ne oboseşte organismul, iar energia noastră este consumată doar pentru digerarea alimentelor. În altă ordine de idei, cel mai mare duşman al sănătăţii îl constituie grăsimile din alimente, deoarece duc la creşterea colesterolului, la ateroscleroză şi multe alte afecţiuni. În acelaşi timp, spun specialiştii, dacă vrem să avem o gândire clară înseamnă o alimentară bună a creierului cu oxigen. Cine ne ajută în acest caz? În primul rând, vitamina E, cu rol în furnizarea oxigenului către celulele cerebrale. Vitamina E se găseşte din belşug în germeni de grâu, ouă, cereale integrale, soia, spanac, ulei de porumb, ulei de măsline, ulei de floarea-soarelui. Un rol extrem de important în alimentaţia cu oxigen a creierului o are şi potasiul, pe care-l putem lua din citrice, banane, mere, cartofi, seminţe de floarea-soarelui. Consumând carne slabă de vită, ouă, peşte, fasole uscată sau usturoi ne asigurăm cantitatea necesară de sulf, care ne ajută la menţinerea balanţei pentru o excelentă funcţionare a creierului. Acelaşi rol îl au şi ceapa, ghimbirul sau chimenul. Ceaiul de chimen este excelent pentru persoanele care au nevoie de inspiraţie.
Banana reface „stocul“ de energie
Pentru împrospătarea memoriei se recomandă un pahar cu apă amestecată cu o linguriţă cu miere şi două linguri cu suc de lămâie. Pentru că are proprietatea de a întări memoria, în perioadele de stres se poate consuma un pahar cu suc de ananas pe zi. Afinele activează irigarea cu sânge a creierului. Se recomandă două-trei pahare pe zi cu afine ca atare sau sub formă de suc. Pentru redarea calmului şi recăpătarea încrederii se consumă o banană pe zi. Capacitatea de memorare este sporită, de asemenea, de morcovi. Specialiştii ne sfătuiesc să consumăm o salată de morcovi cruzi cu lămâie şi puţin ulei de măsline. Cu efecte asemănătoare poate fi folosită salata de varză crudă, iar pentru perioadele de concentrare îndelungată, excelente sunt nucile. Alimentaţia zilnică trebuie să conţină peşte, fulgi de cereale, soia, iaurt, smochine, ficat, carne de pui slabă şi multe salate din legume proaspete.
• Deficitul de vitamina B12 poate duce la unele boli mintale.
• Iubitorii de ciocolată se pot declara mulţumiţi de faptul că deliciosul desert influenţează şi el în bine coeficientul de inteligenţă; ciocolata conţine foarte mulţi antioxidanţi, o cantitate potrivită de cafeină şi dă o stare de bine datorită serotoninei (hormonul fericirii).
Pentru o bună hidratare a celulelor se recomandă cel puţin doi litri de lichide pe zi.
