Nu se stie daca Schumacher va mai putea merge sau manca

MICHAEL SCHUMACHER rămâne în comă. La patru săptămâni după accidentul la schi suferit de Michael Schumacher, fostul medic şef al Formulei 1, Gary Hartstein, s-a exprimat pe blogul său. Americanul locuieşte actualmente în Belgia şi lucrează la Centrul Spitalicesc Universitar din Liege. A fost delegatul medical pentru FIA (Federaţia Internaţională Automobilistică) între 2005 şi 2007 şi medicul şef al F1 între 2008 şi 2012.

MICHAEL SCHUMACHER rămâne în stare critică. Agasat de afirmaţiile diverşilor publicate de presă în ultimul timp, el a ţinut să-şi prezinte propria analiză, precizând că nu este ţinut la curent cu tratamentul care îi este administrat multiplului campion mondial de Formula 1 Michael Schumacher la spitalul din Grenoble, Franţa, unde este internat la terapie intensivă.

Afirmaţii destul de pesimiste, bazate pe experienţă

Medicul se bazează pe buletinele de sănătate oficiale comunicate de anturajul lui Schumacher. El subliniază mai multe elemente pozitive, în special faptul că un hematom din partea dreaptă a fost înlăturat cu succes în urma celei de-a doua intervenţii chirurgicale suferite de Schumacher, scrie cotidianul belgian Le Soir. Din păcate, mai sunt şi alte hematoame care persistă, în partea stângă, dar şi în centrul creierului. Or această din urmă zonă este extrem de importantă: ea este cea care gestionează în special conştienţa, simţul, controlul asupra presiunii sangvine, respiraţia sau deglutiţia. În partea stângă se află funcţionalităţile limbii, de exemplu.

Frisoane pe şira spinării

Hartstein subliniază că, în mod intenţionat sau nu, neurochirurgii au descris un tablou neurologic mai degrabă pesimist. În acest punct, concluzia lui Gary Hartstein dă mai degrabă frisoane pe şira spinării:"Este extrem de puţin probabil (şi, cinstit vorbind, imposibil virtual) ca Michael pe care îl cunoşteam înainte de accident să mai fie acelaşi". După patru săptămâni de comă artificială, sechelele sunt deci aproape inevitabile şi probabil foarte serioase. „Va trebui atunci să considerăm drept un triumf al rezistenţei umane faptul că Schumacher va mai fi capabil să meargă, să se hrănească, să se îmbrace şi să-şi conserve anumite aspecte semnificative ale personalităţii sale", explică expertul citat de Le Soir, scrie jurnalul.ro.

Precizări în legătură cu coma lui Michael Schumacher

Hartstein abordează apoi riscurile sporite ale unei situaţii de comă vegetativă, prelungită, apoi permanentă: „Aproximativ 50% dintre pacienţii unui traumatism cranian care se află într-o stare vegetativă după o lună de la rănire redevin conştienţi, deseori cu deteriorări neurologice semnificative. Dacă starea vegetativă continuă timp de şase luni, se ajunge la 20% dintre cazuri, deseori cu deteriorări severe. După un an, recuperarea după o stare de inconştienţă este foarte rară, şi, dacă se produce, această funcţie este în general grav alterată".

Totuşi, speranţa rămâne pentru Michael Schumacher

„Cu toate astea nu există motive de pierdere a speranţei. Orice persoană care lucrează cu pacienţi răniţi la cap a văzut şi pacienţi foarte grav răniţi care s-au refăcut de o manieră acceptabilă. În fond , tot ceea ce se poate face acum este să stăm şi să aşteptăm, să ne rugăm şi să fim alături de Michael şi de apropiaţii lui", a concluzionat medicul citat de Le Soir.

Neurochirurgii avertizează că timpul curge în defavoarea lui Michael Schumacher, fostul mare campion de Formula 1 aflat în comă din data de 29 decembrie. Pe măsură ce săptămânile trec, şansele ca starea de sănătate a lui Schumi să se amelioreze scade, afirmă specialiştii.

"Dacă nu a apărut nimic pozitiv în primele trei săptămâni situaţia devine îngrijorătoare", a avertizat deja medicul Jean Marc Orgogozo, profesor de neurologie la Universitatea din Bordeaux. După cum scrie presa franceză, mediciii de la Clinica din Grenoble ar trebui să-l scoată pe MICHAEL SCHUMACHER din coma indusă, pentru a vedea cum se comportă organismul acestuia. Personalul medical se teme de ce e mai rău, ca fostul pilot de Formula 1 să nu rămână într-o stare vegetativă permanentă. Aceste temeri sunt alimentate de faptul că, în general, diagnosticul de comă vegetativă este pus după patru săptămâni de comă, iar în cazul lui MICHAEL SCHUMACHER s-au scurs deja trei săptămâni şi jumătate.

"Este încă prea devreme să vorbim de un sindrom apallic (n.r. - suprimarea funcţiilor cortexului cerebral după un traumatism sever), dar trebuie avertizată familia asupra riscurilor", a declarat neurochirurgul britanic Colin Shieff, pentru Mirror.

La rândul său, Mail Online scrie că nu există tratament special în acest caz, dar cu îngrijire medicală adecvată pacientul poate trăi mulţi ani în comă vegetativă.

Read More

Sporturi de iarna care ajuta sanatate

Iarna este de multe ori perioada în care ne relaxăm în familie şi ne bucurăm de un repaus binemeritat, însă este important să ţinem cont de faptul ca mesele de sărbători sunt tot mai bogate în grăsimi şi zaharuri, iar aceasta cere de la sine o activitate fizică constantă şi multă mişcare.

Vestea bună este că iarna este prilejul ideal de a încerca un nou sport care te va menţine în formă şi mai mult decât atât, va aduce beneficii variate întregului organism. Avantajul desfăşurării activităţilor fizice pe timp de iarnă este că datorită zăpezii, efortul depus este mai mare, ceea ce ajută la fortificarea inimii şi a întregului sistem cardio-vascular.
1. Patinajul -  este considerat un sport ce implică o varietate de exerciţii şi mişcări care ajută la coordonare, îmbunătăţirea echilibrului şi a flexibilităţii şi simultan creşte rezistenta corpului şi a musculaturii. Patinajul este de asemenea şi o modalitate de eliberare a stresului şi de redobândire a echilibrului emoţional, cercetările dovedind beneficiile de ordin mental pe care acesta le aduce. Mai mult decât atât, acest sport prezintă aceleaşi avantaje ca şi jogging-ul, deoarece întăreşte şi modelează muşchii inferiori ai corpului şi ajută la arderea rapidă a caloriilor.
2. Schiatul – este unul dintre puţinele sporturi care implică activitatea tuturor muşchilor corpului. Schiatul asigură dezvoltarea armonioasă în special a muşchilor abdominali şi ai picioarelor, întreţinând şi aportul de oxigen şi nutrienţi. Acest sport îmbunătăţeşte gradul de oxigenare şi măreşte capacitatea plămânilor, iar datorită temperaturii scăzute organismul lucrează  de două ori mai intens pentru a-şi păstra căldură. În funcţie de nivelul de intensitate şi greutatea corporală, în timpul a 6 ore de schiat organismul poate arde până la 3000 calorii şi pierde până la 5 kilograme într-o săptămână. În plus, beneficiile acestei activităţi se extind şi la  creşterea imunităţii şi ameliorarea stărilor depresive.

3. Snowboarding-ul - este un sport intens ce presupune schimbări rapide de direcţie, ajutând astfel la menţinerea flexibilităţii şi echilibrului. Snowboarding-ul este mai uşor de învăţat decât schiatul, întăreşte în special grupele inferioare de muşchi  şi cei abdominali, iar o oră de astfel de distracţie pe pârtie ajuta la arderea a 450 de calorii. Practicarea acestui sport s-a dovedit a avea multiple beneficii cardio-vasculare şi de reducere a anxietăţii. Astfel, organismul eliberează endorfine, substanţele corpului responsabile pentru fericire şi bună dispoziţie, întreţinând  sănătatea mentală prin reducerea nivelului de stres.

4. Jogging – nu este neapărat un sport de iarnă, însă alergatul pe zăpadă şi faptul că trebuie să fii atent ca să eviţi zonele cu pojghiţă de gheaţă duc la o ardere a caloriilor mai intensă, aproximativ 100 de calorii la un kilometru şi jumătate. Se consideră că un program regulat de jogging poate mări speranţa de viaţă cu 6 ani pentru un bărbat şi cu 5 ani pentru o femeie.

În practicarea oricărui sport de iarnă este important să evitaţi suprasolicitarea ce poate provoca deshidratarea sau febra musculară. Tocmai de aceea, se recomandă consumul  de băuturi calde pe parcursul zilei, o alimentaţie sănătoasă bogată în nutrienţi, dar şi administrarea suplimentelor  de stimulare a imunităţii şi de întărire a organismului.

Read More