Ce avere au candidati la prezidentiale?

Cei mai bine cotati candidati la alegerile prezidentiale din noiembrie sunt oameni instariti, dupa cum arata declaratiile lor de avere.

Cea mai bogata este Elena Udrea, presedintele PMP si candidatul acestui partid la fotoliul de la Cotroceni.

Astfel, Elena Udrea are mai multe case si terenuri, doua autoturisme - un Fiat 500 si un Mercedes -, bijuterii in valoare totala de 100.000 de euro, numeroase plasamente, investitii si imprumuturi, precum si mai multe conturi in lei si euro, in valoare totala de aproape 3,5 milioane de lei. De la Camera Deputatilor, Elena Udrea a incasat anul trecut aproape 59.000 de lei.

Victor Ponta, candidatul PSD, detine terenuri, case si apartamente, doua masini - Fiat si Citroen -, precum si bani in conturi la Unicredit Tiriac si BRD, in valoare totala de 250.000 de lei.

In calitate de premier, Victor Ponta a incasat 74.208 lei, in timp ce sotia sa, Daciana Sarbu, a castigat ca europarlamentar 74.408 euro.

Candidatul ACL, Klaus Iohannis, primar al Sibiului, a trecut in declaratia de avere 3 apartamente si 3 case de locuit, precum si trei conturi la BCR in lei, euro sau dolari, in valoare totala de aproape 110.000 de lei.

Read More

Botezatu si-a facut testamentul

Problemele de sănătate pe care le-a avut în ultima perioadă l-au făcut pe Cătălin Botezatu să se gândească serios la întocmirea testamentului.

Cătălin Botezatu a strâns o avere frumoasă din activitatea sa ca designer vestimentar, iar ultimele luni în care nu s-a simţit prea bine l-au făcut să se gândească serios la moarte, dar şi la cei cărora va trebui să le lase moştenirea sa.

Designerul a declarat la "Acces direct" faptul că agoniseala lui de-o viaţă va fi lăsată prin testament unor organzaţii caritabile, cărora a făcut mai multe donaţii de-a lungul timpului.

"De-a lungul timpului, am făcut donaţii importante unor instituţii din România, dar mai ales din afară. Aşa că tot ce rămâne, mult-puţin, va ajunge acolo unde trebuie. Părinţii mei nu au nevoie de bani, au tot ce le trebuie pentru cât vor mai trăi. Iar moştenitorii mei sunt asiguraţi", a spus designerul la emisiunea "Acces direct" de luni.

Read More

Cei mai bogati oameni de pe Pamant

1% dintre miliardarii lumii deţin 46% din averea de pe glob, iar primii 85 cei mai bogaţi oameni au o avere mai mare decât jumătate din populaţia lumii la un loc.
Conform unui studiu realizat de oranizaţia Oxfam, averea primilor 85 cei mai bogaţi din lume este egală cu cea a jumătate din populaţia globului, 3.5 miliarde de oameni, relatează mirror.co.uk. Aceştia deţin în jur de 1 trilion de lire sterline (1.21 trilioane de euro).
Anul trecut, 210 oameni au devenit miliardari în dolari, numărul acestora ajungând la 1426. Miliardarii au o avere combinată de 5.4 trilioane de dolari (3.98 trilioane de euro), iar 1% populaţia globului controlează110 trilioane de dolari, (81.24 trilioane de euro), 46% din averea mondială. Momentan, sunt în jur de 12 milioane de milionari în lume, peste 3 milioane doar în Statele Unite şi în jur de 350.000 în Marea Britanie.
E uimitor cum în secolul 21, jumătate din populaţia globului, adică 3.5 miliarde de oameni, poate să deţină la fel de mult ca o mică elită, care ar încăpea într-un autobuz supraetajat", spune Winnie Byanyima, din partea Oxfam.
Conform topului Forbes pe 2013, sunt 1.426 de miliardari în lume, cel mai bogat dintre ei fiind mexicanul Carlos Slim Helu. Nouă din primii zece miliardari sunt bărbaţi, excepţia fiind Liliane Bettencourt, iar în afară de Bill Gates, în vârstă de 58 de ani, toţi miliardarii din top 10 au peste 60 de ani. Bloomberg consideră că Slim a fost detronat de Bill Gates, a cărui avere ar fi crescut cu 11.6 miliarde de euro în 2013.
Carlos Slim Helu
Carlos Slim Helu are o avere de 53.9 miliarde de euro, conform topului Forbes şi 53.1 miliarde, conform Bloomberg Billionaires. Mexicanul deţine Telmex, cea mai mare reţea de telefonie fixă din Mexic, care oferă servicii de telecomunicaţii şi în Argentina, Columbia, Brazilia, Ecuador şi alte ţări din America Latină, dar şi compania America Movil, al cincilea operator de telefonie mobilă din lume, cu 246 de milioane de abonaţi în 18 ţări.
Bill Gates
Bill Gates ocupă a doua poziţie în topul Forbes, cu o avere de 49.4 miliarde de euro. Bloomberg anunţă însă că averea lui Gates a crescut cu aproape 12 miliarde de euro până la sfârşitul lui 2013, ajungând la 57.7 miliarde de euro şi îi oferă americanului prima poziţie a clasamentului. Bill Gates este fondatorul companiei Microsoft, care dezvoltă, produce şi comercializează softuri pentru calculator, electronice şi computere personale.
Amancio Ortega Gaona
Poziţia a treia este ocupată de Amancio Ortega Gaona, un spaniol cu o avere estimată de Forbes la 42.09 miliarde de euro, şi de Bloomberg la 48.2 miliarde de euro.
Ortega este fondatorul Inditex, o companie producătoare de haine, care comercializează mărcile Zara, Bershka, Pull and Bear, Stradivarius sau Massimo Dutti şi este cel mai bogat european.
Warren Buffet
Warren Buffet ocupă locul al patrulea, cu o avere estimată de Forbes la 39.4 miliarde de euro şi de Bloomberg la 43.45 miliarde de euor. Buffet este unul dintre cei mai importanţi investitori ai secolului trecut.
Americanul este preşedintele Berkshire Hathaway, o companie care deţine numeroase subsidiare, în domenii precum asigurări, transporturi, construcţii, sau mobilă şi care are acţiuni la American Express, The Coca-Cola Company, sau IBM.
Larry Ellison
Pe poziţia a cincea în topul Forbes se află Larry Ellison, fondatorul companiei Oracle, care dezvoltă componente de calculator şi softuri, în special destinate firmelor şi nu utilizatorilor individuali. Oracle este a doua companie de software din lume, iar averea lui Ellison este estimată de Forbes la 31.7 miliarde de euro.
Bloomberg îl plasează pe Ingvar Kamprad pe poziţia a cincea, cu o avere de 38.9 miliarde de euro. Kamprad este fondatorul companiei IKEA, care comercializează mobilier casnic.
În topul Forbes, Ingvar Kamprad este clasat pe locul 412, cu o avere de doar 2.4 mililarde de euro, aceştia motivând că suedezul şi-a transferat majoritatea acţiunilor către două firme pe care nu le controlează personal şi către copii săi.

Read More

Un europarlamentar castiga bine tare

Aproape 100.000 de euro pe an - suma pentru care funcţia de europarlamentar este una râvnită. Este vorba însă doar de indemnizaţia pe care o primesc anual europarlamentarii. La aceasta se adaugă 300 de euro pe zi pentru prezenţa la reuniunile oficiale ale Parlamentului european, 4.000 de euro pe lună pentru cheltuielile cabinetului de europarlamentar. Apoi se completează cu diurna pentru cazare, transport şi masă. Banii din visteria Parlamentului European au făcut ca mulţi dintre cei care ocupă un loc în Legislativul European să îşi dubleze averile.
„Mie-mi place luxul. Acolo, scaune de plastic de 10 euro, mese de plastic de 3 euro. Nu-mi place!" - aşa compara fostul europarlamentar George Becali condiţiile în care lucra la Parlamentul European cu cele oferite de Parlamentul din ţară. El a dat scaunul de europarlamentar pe unul de deputat până a fost condamnat în Dosarul Valiza, anul trecut în vară.
Chiar dacă scaunele din Parlamentul European nu sunt prea scumpe, beneficiile mandatului sunt considerabile.
Câştigul anual brut al unui europarlamentar este de aproape 100.000 de euro. Pentru fiecare prezenţă la lucrările Parlamentului European, el primeşte încă 304 euro pe zi, pentru cazare şi masă. De obicei, europarlamentarii lucrează de 3 ori pe săptămână, deci ceea ce înseamnă încă 3600 de euro pe lună. Deplasările din ţară la Bruxelles şi Strasbourg, de aproape 2500 de euro pe săptămână, sunt şi ele decontate de Parlamentul European.
În aceste condiţii, mulţi dintre europarlamentarii noştri au reuşit să pună deoparte sume consistente de bani.
Daciana Sârbu intra în 2009 în Parlamentul European cu o datorie la bancă de 220.000 de euro şi economii de 80.000 de euro. După cinci ani, ea şi-a achitat creditul, a construit o casă de vacanţă, şi-a cumpărat un autoturism în leasing, în valoare de 34.500 de euro, şi a reuşit să îşi mărească economiile din bănci cu peste 100.000 de euro.
Şi pentru europarlamentarul PDL Monica Macovei mandatul în Parlamentul European a fost unul prosper. Când a fost aleasă europarlamentar avea 7 terenuri, o casă de vacanţă, una de locuit şi 2 apartamente in Bucureşti, pe care le are şi acum. A reuşit însă să economisească aproape 75.000 de euro.
Viaţa de europarlamentar a fost bună şi pentru social-democratul Cătălin Ivan. Dacă în 2009, la începutul mandatului, nu deţinea bunuri sau conturi bancare, acum are un apartament şi nu mai puţin de 3 maşini. A primit de la Parlamentul European aproape 100.000 de euro în ultimul an, aşa că şi-a permis să facă şi credite bancare de aproape 75.000 de euro.
Şi pentru Adina Vălean viaţa s-a schimbat în bine după ce a ajuns la Bruxelles. Banii câştigaţi i-au permis să îşi cumpere, împreună cu soţul ei, Crin Antonescu, un apartament de 205 metri pătraţi în Bucureşti, să investească în bijuterii şi să achiziţioneze un autoturism de lux.

Read More

Diamante, rubine si safire descoperite de un alpinist

Un alpinist francez care escalada un gheţar din Masivul Mont Blanc a găsit o adevărată comoară: diamante, rubine şi safire estimate la 246.000 de euro.  

Pietrele preţioase au fost predate poliţiei, care au stabilit că bijuteriile au ajuns pe Mont Blanc în urmă cu aproximativ 50 de ani, în urma prăbuşirii unui avion.

Bijuteriile se aflau într-o cutie de tablă, iar pacheţelele în care erau ambalate aveau ştampila Made in India, ceea ce a condus la ipoteza că s-ar fi aflat intr-unul dintre cele două avioane indiene care s-au prăbuşit în această zonă, unul în 1950 iar celălalt în 1966.
Autorităţile franceze au luat deja legătura cu cele indiene pentru a se da de urma proprietarilor de drept.
Totuşi, şeful jandarmeriei locale, Sylvain Merly, a declarat că, dacă nu se va găsi proprietarul, bijuteriile vor reveni alpinistului, "un tânăr cinstit care ar fi putut să le păstreze, dar a preferat să le predea poliţiei".

 

Read More

Gigi Becali cere eliberarea pentru a ajuta sinistratii

Gigi Becali a depus o cerere de a părăsi închisoarea, pentru a da o mână de ajutor sinistraţilor afectaţi de inundaţii. El a dat deja ordin ca 10 tiruri pline cu ajutoare să ajungă la sinistraţi.
Pentru a-şi motiva cererea de a părăsi închisoarea el a argumentat, printre altele, că ar trebui să fie la faţa locului când se vor împărţii ajutoarele.

Gigi Becali a depus o cerere vineri în temeiul legii 275 din 2006, care prevede ca în caz de calamitate deţinuţii din penitenciarul Jilava să participe ca voluntari acolo unde va fi nevoie. Şansele ca Gigi Becali să ajungă să dea o mână de ajutor celor care au fost afectaţi de inundaţiile din ultimile zile sunt minime.

"Are şanse spre zero ca cererea să îi fie aprobată. Numai într-o situaţie de excepţie i-ar putea fi aprobată cererea de excepţie, ceea ce nu este cazul. Calamitatea nu este atât de mare", a spus Dumitru Coarnă, liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual.

În cerere, Gigi Becali solicită să fie însoţiţi de încă câţiva deţinuţi, printre care şi fostul procuror Maximilian Bălăşescu.
Până la pronunţarea sentinenţei în cazul procesului privind schimburile de terenuri dintre Ministerul Apărării şi Gigi Becali, puteam afirma, fără tăgadă, că tot Universul a complotat la îndeplinirea visului lui. Gigi Becali a intrat în afaceri cu moştenirea de 200.000 de euro lăsată de tatăl său şi a ajuns în Top 300 Capital, cu o avere estimată la 300 de milioane de euro. Chiar daca are o avere de 300 de milioane de euro, Gigi Becali nu a renuntat la oierit, o traditie de familie 1 /2. Banii i-a obţinut din afaceri cu imobiliare, armament, sport, din agricultură, dar nu a renunţat niciodată la stâna de oi. Afacerile cu alimente l-au adus în preajma celor de la echipa naţională, căreia îi furniza alimente în cantonamente, încă dinainte de 1989. În acel an, Gigi Becali s-a fotografiat cu Gică Hagi, după meciul dintre reprezentativele României şi Danemarcei.

Read More

Banii sunt cheia societatii

Adesea, banii sunt consideraţi „ochiul dracului”, însă specialiştii susţin că tocmai ei ne-au ajutat să cooperăm între noi. Noul studiu a analizat modul în care sistemul monetar a schimbat comportamentul uman şi a scos la iveală faptul că banii par să fi fost unul dintre factorii cruciali care au asigurat evoluţia grupurilor umane mari.
Dacă întrebăm economiştii pentru ce sunt buni banii, ei vor pronunţa cuvântul „fungibil”, care se referă la calitatea de a putea fi înlocuit, schimbat. Spre deosebire de sistemul de schimb tradiţional numit troc, în care oamenii schimbau un lucru pe un altul diferit, sistemul monetar foloseşte jetoane simbolice care pot fi date la schimb pe orice. Astfel, bunurile, precum o vacă poate fi dată la schimb pe monede care asigură pâinea necesară pe un an.
Însă, dincolo de utilitatea lor de bază, banii pot avea alte beneficii pentru societate. Una dintre teorii susţine că banii au facilitatea cooperarea în grupuri mari de străini, acolo unde încrederea nu putea fi foarte puternică. De exemplu, dacă dai unui străin o vacă în schimbul banilor, nu mai este necesar să te încrezi în acea persoană că îţi va asigura necesarul de pâine pe un an, pentru că poţi chiar tu să îşi cumperi pâine de oriunde, cu banii primiţi pe vacă. Ca urmare a acestui fenomen, sistemul monetar pare să fi fost crucial pentru urbanizare.
Pentru a testa această idee, o echipă de economişti coordonaţi de Gabriele Camera de la Universitatea Chapman, din Orange, California, a realizat un experiment pe 200 de persoane într-o cameră plină de computere. Subiecţilor li s-a cerut să se joace două jocuri diferite, dar care aveau un scop comun: să adune puncte numite „unităţi”.
Toată lumea a început jocul având câte 8 unităţi, iar jucătorii au fost împărţiţi în grupuri de câte 2, 4, 8 sau 32 de indivizi, pentru mai multe runde. În fiecare rundă, computerul realiza pereci aleatorii în grup. Jucătorii ştiau cât de mulţi jucători erau în fiecare grup, însă nu ştiau care dintre indivizi le erau parteneri.
În primul joc, unul dintre jucători din pereche avea opţiunea de a-şi cheltui 6 unităţi cu scopul de a-şi ajuta partenerul să obţină 12 unităţi. Această alegere era costisitoare, însă dacă donatorul urma să beneficieze de această ofertă de la un viitor partener din o altă rundă, atunci el îşi dubla investiţia. Desigur, ar fi existat şi posibilitatea ca în rudele următoare donatorul să nu fie ajutat.
După un anumit număr de runde, computerul oprea jocul. La final scorurile participanţilor au fot convertite în sume de bani cu care subiecţii au plecat acasă.
Aşa cum se aştepta Camera, încrederea participanţilor s-a diminuat pe măsură ce grupul se mărea. Atunci când jocul era jucat în doi, participanţii aveau încredere că ulterior favorurile le vor fi întoarse. Iar acest lucru s-a observat şi în statistici, căci partenerii care formau perechi s-au ajutat în proporţie de 71%. În grupuri mari, în schimb, şansele de a fi pus în pereche cu aceeaşi persoană în runda viitoare pentru ca ea să îşi poată întoarce favorul erau mici, sub 5% în cazul grupurilor de 32 de persoane. Prin urmare, odată ce indivizii ajungeau într-un grup mare, încrederea lor scădea semnificativ. Astfel în grupul de 32 de persoane, cooperarea s-a realizat doar în proporţie de 28%.
Cel de-al doilea experiment era exact ca primul, doar includea şi o formă virtuală de bani numiţi „jetoane”. Fiecare jucător începea jocul cu 2 jetoane şi avea opţiunea de a folosi unul dintre ele pentru a „cumpăra” ajutor de la un partener, în schimbul ajutorului unilateral. Spre deosebire de unităţi, jetoanele nu aveau valoare intrinsecă şi nu puteau fi răscumpărate la finalul jocului. Utilizarea lor a fost voluntară, jocul putând fi jucat ca în experimentul anterior.
Cu toate acestea, participanţii au adoptat imediat sistemul monetar, în loc să se ajute unii pe alţii prin acordarea de cadouri. Mai mult, în grupurile de două persoane folosirea jetoanelor a erodat încrederea şi cooperarea a scăzut la 19%. În schimb, în grupurile mari, efectul a fost invers. Oamenii au început să coopereze de două ori mai des când au utilizat sistemul monetar.
Camera teoretizat că banii fac posibilă cooperarea atunci când oamenii nu se pot baza pe reputaţie sau înrudire. El speculează că banii îndrumă culturile spre economii bazate pe bani prin procesul de susţinere a populaţiilor mai mari.
Studiul reprezintă o dovadă convingătoare a faptului că banii au promovat cooperarea cel puţin în rândul participanţilor la studiu. Însă Paul Rubin, de Universitatea Emory a atras atenţia că participanţii erau „studenţi, ceea ce înseamnă că ei au fost obişnuiţi cu sistemul monetar”. De asemenea, şi Camera admite că aceasta este o limită a studiului şi speră că va putea să realizeze studiul şi pe populaţii „nonstandard”, precum triburile amazoniene.

Read More

Despre Gigi Becali cioban milionar

GIGI BECALI, ciobanul ajuns miliardar. IMAGINI INEDITE

Un cioban din Brăila, ajuns unul dintre cei mai bogaţi oameni din România. Aşa s-ar rezuma, în câteva cuvinte, viaţa lui Gigi Becali, magnatul care îşi va petrece următorii trei ani în spatele gratiilor.
Născut în 1958 într-un sat din judeţul Brăila, Gigi Becali a crescut de mic în mijlocul oilor. Potrivit propriilor relatări, se trezea în copilărie de la 4 dimineaţa, tăia câteva oi şi apoi mergea la piaţă unde vindea produsele la primele ore, înainte de apariţia Miliţiei.
Primele contacte cu fotbalul au avut loc la finele anilor 80, când Becali le vindea brânza şi iaurt fotbaliştilor de la Steaua. Atunci devine prieten cu Gheorghe Hagi, iar ultimele luni ale comunismului îl găsesc alături de fotbaliştii de la echipa Naţională şi de Valentin Ceauşescu, sărbătorind calificarea României la Campionatul Mondial din 1990.
Imediat după Revoluţie, Becali împrumută 150.000 de dolari de la prietenul său Gheorghe Hagi, bani cu care începe să facă comerţ cu blugi din Turcia. În afacerile cu imobiliare a intrat întâmplator la începutul anilor 90.
“Când lumea a văzut că am bani, a început să vină la mine şi să mă roage să le cumpăr pământurile. Şi am tot cumpărat până nu mai ştiam ce să fac cu atâta pamânt”, spunea Becali. Ulterior, preţul terenurilor din Pipera a explodat, iar Becali s-a trezit cel mai bogat român, cu o avere evaluata în 2008 de revista Capital la 2,5 miliarde de euro.
Milionarul Becali îşi câstigă Notorietatea după 2003, an în care devine patronul Stelei. Performanţele echipei de la acea vreme l-au transformat instant pe Becali în vedetă, cel mai memorabil moment fiind în 2006, când a sărbătorit la restaurant chiar alături de preşedintele Traian Băsescu calificarea echipei în semifinalele Cupei UEFA.
2009 reprezintă începutul sfârşitului pentru Gigi Becali. Pe 2 aprilie, latifundiarul este arestat pentru că i-ar fi sechestrat pe cei trei hoţi care i-au furat maşina, însă justiţia decide ca acesta să fie eliberat în aceeaşi lună.
Becali cochetează cu politica din 2004, an în care a candidat la preşedinţie din partea partidului Noua Generaţie, pe care l-a preluat de la Viorel Lis. Reuşeşte abia în 2009 să ajungă europarlamentar pe listele Partidului România Mare. Dupa încă o candidatură eşuată la prezidenţialele din 2009, Becali a devenit la finele anului trecut deputat din partea Partidului Naţional Liberal.

Read More